Ca oameni, suntem fiinţe temporale. Prezentul ne este scindat între un trecut care nu mai este (sau este în amintirea noastră) şi un viitor care încă nu este (sau este doar în imaginaţia noastră). De cele mai multe ori, mintea se fixează fie în trecutul pe care îl interpretează şi valorizează, fie în viitorul pe care nu-l cunoaşte şi pe care îl proiectează, nu o dată, cu teamă.