Trebuie să învățăm să trăim împreună
Nu este doar un slogan optimist, ci o realitate socială și, mai presus de toate, o profundă necesitate umană. Nu există „
noi” și „
ei”. Mintea este fragilă, iar granița dintre echilibru și abis rămâne, de multe ori, doar o chestiune de context, de genetică sau de un simplu accident al vieții.
Cu toate acestea, societatea continuă să ridice ziduri invizibile, dar extrem de dureroase, în jurul celor care suferă...